Pe lângă depozitele bancare, se pare că românii au o apreciere deosebită pentru titlurile de stat, denumite şi obligaţiuni de stat sau obligaţiuni suverane. Acestea sunt considerate a fi investiţii sigure, prezentând un nivel mult mai mic de risc în comparaţie cu acţiunile.
Ca să înţelegem cum funcţionează titlurile de stat, trebuie mai întâi să înţelegem ce sunt acestea şi de unde provin. Vom enumera de asemenea avantajele şi dezavantajele investirii în acestea.
Ce sunt titlurile de stat?
Ca o definiţie pe înţelesul tuturor, un titlu de stat este un instrument financiar care se bazează pe ideea unui împrumut monetar de la oamenii de rând, cerut de stat. La finalul perioadei de împrumut, statul îţi va oferi o dobândă neimpozabilă.
Dacă dorim o definiţie oficială, o avem de la Ministerul Finanţelor: „Titlurile de Stat reprezintă instrumente financiare prin care un stat atestă datoria publică a entității emitente, în cazul României, Ministerul Finanțelor Publice„.
Cum funcţionează titlurile de stat?
Inversăm procesul împrumutului bancar, luându-ne pe noi ca şi instituția care oferă. Statul (emitentul), are obligaţia de a plăti nouă (creditorilor), suma luată sub formă de credit plus o dobândă anuală (numită şi cupon) până la maturitate (dată aleasă de noi, până când expiră contractul).
Marea diferenţă în comparația de mai sus, este că la bancă, trebuie să returnezi împrumutul sub formă de rate lunare plus dobânda, în timp ce statul îţi plăteşte anual dobânda şi abia la maturitate, suma integrală a împrumutului. Titlurile de stat se încadrează în categoria instrumentelor cu venit fix, deoarece dobânzile sunt stabilite concret şi sunt plătite la intervale regulate de timp.
Avantaje şi Dezavantaje
Înainte de a începe orice tip de investiţie, trebuie să înţelegem atât avantajele cât şi dezavantajele, pentru a putea vedea dacă este pe gustul nostru:
- Suma capitalului învestit, cât şi dobânda sunt garantate integral;
- Banii câştigaţi de pe urma titlurilor nu sunt impozitaţi, astfel primeşti dobânda integrală;
- Valoarea nominală este mică, începând de la 1 sau 100 de lei, în funcţie de programul emitent.
- Randamentele nu te protejează în totalitate sau deloc de inflaţie (să spunem că primim 3,85% anual, dar pierdem 6% inflaţie);
- Titlurile de stat nu sunt lichide (metodele de a le transfera sunt: în privat la cineva, cumpărând înapoi de la trezorerie și pierzând dobândă sau moștenire de la decedat).
Tipurile de risc prezente
Am discutat că există anumite riscuri dar nu care sunt acestea:
1. Riscul ratei dobânzii
În cazul neplăcut al creşterii inflaţiei, BNR va avea obligaţia de a mări dobânda oferită. Astfel, dacă tu ai investit pe o perioadă de 5 ani pe un randament de 3% şi peste 2 ani creşte la 4%, îregistrezi o pierdere financiară. Astfel suntem obligaţi să alegem: rămânem cu o dobândă mică sau vindem şi pierdem dobânda.
2. Riscul de credit
Riscul de credit este posibilitatea ca ţara emitentă să dea faliment sau să intre în imposibilitate de plată. Acest risc este mai întâlnit în cazul obligaţiunilor oferite de companii. Fiecare ţară are un rating specific care oferă încredere, fiind bazat pe stabilitatea economică şi socială.
Ca exemplu, Canada este considerată o țară foarte stabilă şi puternică şi are un rating A (sau asemănător în funcţie de cum este văzut de alte companii care oferă aceste rating-uri), iar România, o ţară emergentă, prezentând mai puţină credibilitate şi stabilitate, are un rating B.
În concluzie, este foarte important să înţelegem cum funcţionează un instrument financiar înainte de a-l alege, pentru că mereu se pot găsi detalii care ne pot ajuta în crearea de alegeri optime financiare. Titlurile de stat rămân una dintre cele mai sigure investiţii şi unul dintre primii paşi în dezvoltarea unui portofoliu divers de investiţii.